Proteinele pe bază alimente vegetale au mai multe avantaje pentru sănătatea umană și sănătatea planetei. De fapt, ele se află în centrul obiectivelor pentru o dietă mai sănătoasă și mai durabilă. Câteva cifre ne vor ajuta să înțelegem beneficiile pe care le oferă în fața provocărilor globale actuale și viitoare.
Leguminoasele (soia, mazăre uscată, năut, fasole uscată, linte) oferă o gamă largă de gusturi, culori și soiuri, calități nutriționale, beneficii economice și de mediu. Ele sunt principala sursă alimentară de proteine pe bază de alimente vegetale și, fără îndoială, au un rol important în tranziția alimentară care are loc în întreaga lume. Să analizăm cifrele!
FAO ESTIMEAZĂ CĂ CEREREA GLOBALĂ DE PROTEINE VA CREȘTE CU 40% PÂNĂ ÎN 2030
În plus, ONU consideră că producția agricolă va trebui să crească cu 70% înainte de 2050. De ce sunt aceste cifre atât de îngrijorătoare? Pentru că ne vom confrunta cu o creștere exponențială a populației lumii. Cu alte cuvinte, va trebui să hrănim și mai mulți oameni în viitor: aproape 10 miliarde în 2050, față de 8 miliarde în prezent. De fapt, problema nu este numărul de guri pe care trebuie să le hrănim, ci disponibilitatea și utilizarea resurselor nutriționale actuale.
Alături de epuizarea anumitor rezervoare de apă, reducerea progresivă a spațiului disponibil pentru creșterea animalelor, fragilitatea ecosistemelor și a biodiversității, creșterea risipei alimentare globale etc., modelele noastre alimentare actuale care se concentrează în primul rând pe consumul de proteine animale (carne), pește, păsări de curte, ouă etc.) amenință securitatea alimentară globală. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât carnea, produsele lactate și peștele sunt scumpe în multe țări, fiind peste bugetul multor oameni.
Aici proteinele pe bază de alimente vegetale, în special legumele, oferă câteva avantaje majore:
- Leguminoasele sunt o sursă importantă de proteine, mai accesibilă decât carnea.
- Acestea pot fi păstrate foarte mult timp fără a-și pierde valoarea nutritivă.
- Multe leguminoase se pot adapta la secete și medii precare.
75 G DE LEGUME PE ZI: OBIECTIVUL PENTRU DIETA PLANETARĂ CONFORM COMISIEI EAT-LANCET
În general, legumele uscate sau leguminoasele sunt consumate în principal în țările în care sunt cultivate. În Uniunea Europeană, de exemplu, sunt consumate puține legume uscate în comparație cu alte regiuni ale lumii: Europa este cu mult în urma Asiei și Africii.
La nivel global, proporția de proteine vegetale consumate este insuficientă atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare: o medie de 47 g de persoană pe zi. Acțiunea recomandată pentru abordarea acestei deficiențe este foarte diferită în aceste două cazuri:
- Pentru a-și crește consumul, țările dezvoltate trebuie să reducă și să înlocuiască cantitatea de proteine animale pe care o consumă (40 până la 60 g de persoană pe zi) pentru a ajunge la o proporție ideală de 50-50.
- În țările în curs de dezvoltare, prioritatea este îmbunătățirea calității proteinelor pe bază de alimente vegetale consumate în fiecare zi, deoarece proporția de proteine animale este minimă (10 g de persoană pe zi).
LEGUMINOASELE AU 11 BENEFICII NUTRIȚIONALE MAJORE
Datorită compoziției lor nutriționale neobișnuite, leguminoasele au numeroase beneficii pentru sănătate.
COMPOZIȚIE NUTRIȚIONALĂ A LEGUMELOR GĂTITE
Datorită acestui profil nutrițional aproape „ideal”, leguminoasele pot contribui la reechilibrarea sistemelor nutriționale. De asemenea, sunt potrivite pentru toată lumea, inclusiv pentru diabetici, pentru persoanele care încearcă să-și controleze greutatea, femeile însărcinate, copiii, pentru persoanele care încearcă să reducă riscul de boli cardiovasculare, precum și pentru persoanele cu alergie la gluten (boala celiacă) și vegetarieni (de toate tipurile, inclusiv vegani).
85 MILIOANE DE HECTARE DE LEGUMINOASE AU FOST CRESCUTE, LA NIVEL GLOBAL, ÎN 2014, FIXÂND ÎNTRE 3 ȘI 6 MILIOANE DE TONE DE AZOT
Această abilitate este legată de capacitatea lor de simbioză cu anumite tipuri de bacterii. Deci pot fi cultivate fără a avea nevoie de azot suplimentar. În consecință, leguminoasele contribuie la o utilizare mai rațională a îngrășămintelor, reducând emisiile de gaze cu efect de seră.
Impactul lor benefic asupra mediului nu se oprește aici. Atunci când leguminoasele fac parte dintr-un sistem de rotație a culturilor, riscul de eroziune și degradare a solului scade și el. Iar leguminoasele cresc, de asemenea, biomasa din sol și activitatea microbiană, îmbunătățind astfel biodiversitatea.
Cultivarea leguminoaselor în mai multe sisteme de cultură îmbogățește astfel biodiversitatea agricolă, garantează rezistența la schimbările climatice și îmbunătățește serviciile ecosistemice.
LEGUME + CEREALE = UN DUO CÂȘTIGĂTOR PENTRU PROTEINELE PE BAZĂ DE ALIMENTE VEGETALE (PLANT-BASED)
Ce au în comun cușcuș-ul nord-african, orezul și fasolea din Caraibe (numite uneori „orez și mazăre”) și lintea indiană dhal cu chapattis? Toate aceste mâncăruri tradiționale sunt o combinație de leguminoase (năut, fasole neagră sau linte) cu o cereală (grâu sau orez).
Specialiști în gastronomie din întreaga lume au primit mesajul cu mult înainte ca dieteticienii să știe: această combinație este deosebit de bogată și echilibrată din punct de vedere nutrițional, oferind atât energie, cât și proteine. Aceste alimente lucrează împreună și în alte moduri.
Cerealele sunt bogate în aminoacizi care conțin sulf, dar conțin foarte puțină lizină. Leguminoasele sunt bogate în lizină, dar mai puține în aminoacizi care conțin sulf. Deci cele două surse de proteine sunt în echilibru. În dietele care conțin puțină carne, consumul simultan de cereale și leguminoase asigură astfel aminoacizii esențiali pe care corpul nostru nu îi poate produce singur.