Poți face copiii să iubească legumele începând cu gătitul!

enfant-coupe-radis-planche

A învăța să gătești la o vârstă foarte fragedă are un impact pozitiv asupra neofobiei. În plus, sa stii să gătești are un efect pe termen lung: stimulează cunoștințele și abilitățile care ajută la construirea unor bune obiceiuri alimentare. Mai multe informatii pe acest subiect poti afla din concluziile studiului EPICALIM din Canada.

Pentru a crește interesul de consum și dragostea pentru legume la copii, este important ca aceștia să fie expuși la legume în mod frecvent și la o vârstă foarte fragedă. De câțiva ani, Fundația Louis Bonduelle creste gradul de conștientizare cu privire la beneficiile pentru sănătate ale legumelor la toate vârstele. Provocarea de astăzi este de a convinge consumatorii mai reticenți să mănânce legume în fiecare zi.

Pentru a face acest lucru, Fundația a efectuat diferite studii pentru a învăța cum se pot familiariza copiii cu legumele, cum să își îmbunătățească percepția asupra lor și să depășească obstacolele, în specialneofobia alimentară, pentru a asigura deprinderea pe termen lung.

Unul dintre studii a fost realizat în comun cu Institutul de Turism și Ospitalitate din Quebec (ITOQ) din Montreal, Canada. Echipa de cercetare formată din Laurine Thiriet și Pauline Fernandez (ITOQ) și Eloïse Castagna și Laurence Depezay (Fundația Louis Bonduelle), a evaluat impactul pe termen mediu al atelierelor de gătit asupra capacității de gătit a copiilor. Rezultatele sunt pozitive!

EPICALIM: ARTA ȘI MODALILE DE SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR LA COPII

Toate studiile care au testat diferite activități sunt practic unanime: acele activități care cresc cel mai eficient consumul de legume la copii sunt cele care combină diferite tipuri de acțiuni. Cercetarea EPICALIMreunește trei studii, care adună atât date pe teren, cât și date teoretice.. Oferă o bază solidă de cunoștințe pentru eficacitatea tehnicilor de prevenire. Cercetarea comună cu ITOQ se concentrează pe impactul practicilor de gătit.

Scopul cercetării a fost de a evalua transmiterea și dobândirea a 3 abilități de gătit la 52 de copii cu vârsta în jur de 11 ani:

  • manipularea cuțitelor de bucătărie
  • aplicarea tehnicilor de gătit
  • urmărirea unei rețete

Echipa a comparat mai multe ateliere de gătit desfășurate de diferiți facilitatori. Echipa a măsurat impactul acestora asupra capacității copiilor de a găti evaluând cunoștințele copiilor, atitudinea lor în bucătărie și sentimentul lor de autonomie, atât înainte, cât și după atelier, precum și o lună după.

MAI MULTE MODURI DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ GĂTESTI

Au fost folosite de către organizatori diferite moduri de a preda abilitățile de gătit, cu grade diferite de atenție în funcție de fiecare:

  • informații, de exemplu despre originea produsului
  • instrucțiuni, de exemplu despre modul de utilizare al aragazului
  • demonstrareatehnicilor
  • explicaţie
  • igiena, alimentație și siguranță

Prima observație: diferitele tehnici de predare folosite de organizatori nu au modificat rezultatele. A doua observație: indiferent de scenariul atelierului de gătit, atelierele cresc semnificativ cunoștințele de gătit, atitudinea și autonomia copiilor.

O lună mai târziu, nivelul de cunoștințe a rămas același, dar sentimentul de autonomie și atitudinea pozitivă au scăzut semnificativ. Ca urmare, este important să repetați experiența cu copii pentru a consolida familiarizarea.

EPICALIM arată că învățarea este probabil unul dintre pașii cheie pentru îmbunătățirea comportamentului alimentar al copiilor și, fără îndoială, una dintre cele mai eficiente abordări pentru acceptarea meselor cu legume și alimente pe bază de alimente vegetale de la o vârstă foarte fragedă.

Cunningham-Sabo, L., & Lohse, B. (2014). Impact of a School-Based Cooking Curriculum for Fourth-Grade Students on Attitudes and Behaviors Is Influenced by Gender and Prior Cooking Experience.
Journal of Nutrition Education and Behavior, 46(2), 110-120.
Fondation, B. N. (2014). Core competencies for children and young people aged 5 to 16 years.
Fordyce-Voorham, S. (2011). Identification of Essential Food Skills for Skill-based Healthful Eating Programs in Secondary Schools. Journal of Nutrition Education and Behavior, 43(2), 116-122.
Liquori, T., Koch, P. D., Ruth Contento, I., & Castle, J. (1998). The Cookshop Program: Outcome Evaluation of a Nutrition Education Program Linking Lunchroom Food Experiences with Classroom Cooking Experiences. Journal of Nutrition Education, 30(5), 302-313.
Oakley, A. R., Nelson, S. A., & Nickols-Richardson, S. M. (2017). Peer-Led Culinary Skills Intervention for Adolescents: Pilot Study of the Impact on Knowledge, Attitude, and Self-efficacy. Journal of Nutrition Education and Behavior, 49(10), 852-857.e851.
Short, F. (2003a). Domestic cooking practices and cooking skills: findings from an English study. Food Service Technology, 3(3/4), 177-185.
Woodruff, S. J., & Kirby, A. R. (2013). The Associations Among Family Meal Frequency, Food Preparation Frequency, Self-efficacy for Cooking, and Food Preparation Techniques in Children and Adolescents. Journal of Nutrition Education and Behavior, 45(4), 296-303.